Pe malul Dunării, sub cerul plin cu stele
Ne alergam cu privirea și ne împidicam de ele.
O noapte-ntreagă, lângă foc am stat
Fără să băgăm de seamă, ne-am apropiat.
Și ne-am pierdut în timp, discutând de toate
Și am descoperit în ochii ei plăpânzi, o ploaie de sentimente colorate.
Cerul era plin cu stele, dar fără lună
Parcă o furase cineva.
Însă, tocmai spre dimineață am realizat,
Că luna a fost mereu în fața mea…